Odată ce cuplurile s-au înțeles în a respecta aceste reguli, relația lor s-a îmbunătățit considerabil.
S-a mai spus, căsătoria este o lungă conversație. Dintre numeroasele conversaţii pe care soții le desfăşoară pe parcursul timpului petrecut împreună, cele mai importante sunt cele care oferă compromisuri sau generează un acord care îi ajută să treacă împreună printr-o problemă sau să ajungă la aceeaşi soluţie .
Ar putea fi la fel de simplu ca să fiți de acord să faceți și să respectați un buget pentru a evita neînțelegerile financiare sau să fiți de acord cu privire la aspectul pedepselor aplicate copiilor în gospodăria dvs., astfel încât să nu vă subminaţi unul pe altul în fața copiilor. Nici un cuplu nu este de acord în toate; dar pentru a ajunge pentru a spune în final „bine, iată ce putem face” iar apoi să reuşim să eliminăm disensiunile este o tactică crucială pentru fericirea generală.
Ca urmare, am întrebat:
Care sunt acele lucruri pe care le-a convenit un cuplu şi care, în cele din urmă, au îmbunătățit căsătoria?
Adică, ce compromis sau înțelegere sau sentiment împărtășit a avut în mod clar un impact pozitiv ulterior?
Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, am chestionat cu aproape o duzină de mame și tați, toți identificând acele momente din timpul căsătoriilor lor, momente în care tensiunile erau mari și apoi cum au ajuns la un acord care le-au stabilizat relaţia în bine. I
ată ce au făcut, cum au făcut-o și ce le-a îmbunătățit enorm relațiile.
1. Am convenit să aplicăm consecințe coerente
„Copiii noștri au patru și șase ani, iar eu și soția mea nu am fost niciodată de acord privind modul de acţinue disciplinar solicitat copiilor noştri. Cred că am fost amândoi atât de epuizați având un copil imediat după ce am crescut altul, încât am neglijat să avem acestă conversație: „Ce se întâmplă când vor avea vârsta la care vor face alegeri rele?”
Până acum totul a fost ca un proces în evoluție. Inițial, nici unul dintre noi nu a fost de acord asupra a ceea ce necesita aplicarea acțiunilor disciplinare. Ea afirma ceva. Eu consideram necesar altceva. Copiii erau derutați. În acel moment ne-am certat unul cu celălalt până când în amândoi am cedat și am renunțat la rezolvarea problemei .
A fost nevoie de multe conversații, dar, în cele din urmă, amândoi am fost de acord că cel mai rău lucru pe care îl putem face este să ne subminăm reciproc în faţa copiilor. Deci, dacă se întâmplă ceva, mai degrabă decât să acționăm sub impulsul momentului, trebuie să ne informăm reciproc și să decidem ce să facem ulterior. În acest fel suntem cu toții de aceeași parte - eu, soția mea și copiii noștri. Sunt sigur că vom face greșeli și derapaje, dar comunicarea și sprijinul reciproc ne-au ajutat cu siguranță să ne creștem copii ca şi părinți și ca un cuplu. ” - Brian, 38 de ani, Tennessee
2. Am convenit să stabilim granițe ferme cu socrii noștri
„Odată ce emoţiile generate de nașterea fiului nostru s-au disipat iar viața a început să se întoarcă la rutina zilnică, socrii noștri (de ambele părți) deveniseră excesiv de prezenţi în casa și în viața noastră. Îi iubesc, îmi sunt dragi, dar aveam nevoie de spațiu.
A fost o conversație greu de purtat. Am avut-o împreună cu soția mea, iar ea a luat totul la modul personal. S-a simţit jignită și a spus că nu apreciez tot ajutorul pe care părinţii noştrii ni-l acordă. A existat multă tensiune după această conversație inițială.
A durat câteva săptămâni, până când am ridicat din nou problema. Sincer, am fost șocat, dar cred că a ajuns și ea la aceeaşi concluzie. Așa că am convenit ca timpul petrecut cu bunicile și bunicii ar fi mai special dacă nu ar fi aproape toată ziua şi toate zilele.
Chiar dacă a existat o anumită înțelegere când am stabilit acest lucru prima dată, totul pare să fi funcționat. Acum eu și soția mea suntem profund implicaţi în propria noastră viață, mai degrabă decât să încercăm să construim una în jurul prezenței altor oameni. ” - Chris, 33 de ani, Connecticut
3. Am convenit să respectăm un buget
„Când ne-am căsătorit pentru prima dată, pachetele Amazon apăreau aproape zilnic în pragul ușii noastre. Nu cadouri ci lucruri de care soția mea avea „nevoie” pentru noua noastră casă și pentru noua noastră viață împreună. Cu siguranță nu ne confruntam cu teme financiare, dar totul a devenit un mod atât de obișnuit încât am simţit nevoia că trebuie să vorbesc.
Soția mea a fost supărată pe mine și mi-a spus că nu apreciez că ea încearcă să facă casa să arate frumos. Am afirmat că arată frumos casa și că trebuie să acordăm prioritate gestionării banilor noștri înainte ca aceasta să devină o problemă.
Acesta a fost o problemă dureroasă iar pentru o vreme nu am vorbit despre acest lucru - timp de câteva luni. Ea pur și simplu s-a așezat și s-a înfuriat. Apoi, a aflat că doi prieteni de-ai noștri - un cuplu căsătorit - s-au despărțit din cauza problemelor legate de bani. Nici măcar nu era vorba de cheltuieli nesăbuite, pur și simplu ei nefiind de acord asupra modului de cheltuire a banilor din casă. Evident, nu am vrut să se întâmple şi cu noi acest lucru. Ca urmare, ne-am stabilit un buget săptămânal care a permis cheltuirea unor „bani pentru amuzament”, dar și economii, investiții și fonduri de urgență.
Mă bucur atât de mult că am fost de acord să ne gestionăm banii. Așa cum am spus, am văzut prea multe povești de avertizare pentru a le lua cu ușurință. ” - Max, 37 de ani, New Jersey
4. Am fost de acord să respectăm limitele de timp în faţa ecranului
„Pentru copii și pentru noi - și recunosc că am fost cel mai mare infractor. Ador jocurile video. Am fost întotdeauna un mare jucător și mereu am crezut că soția mea nu „a înţeles” niciodată acest comportament. Am crezut că este suficient ca ea să-mi tolereze pasiunea ca şi un hobby și să mă lase să-mi îndeplinesc sarcinile ulterior. Mi-a reproşat că prefer să petrec timpul online cu acești oameni pe care nici măcar nu îi cunoșteam decât cu ea. Am crezut că reacționează excesiv și am cam ignorat-o. Apoi am început să observ cum copiii erau lipiți de telefoanele lor aproape toată noaptea. Mi-a venit în minte că soția mea era singură. Nu a spus acest lucru niciodată, dar abia ne-am vorbit, iar relația noastră s-a desfăşurat pentru o vreme ca şi condusă de un fel de pilot automat.
Mult mai mult, mi-am dat seama că ofer un exemplu prost copiilor jucând atât de mult. Conversația pe care am avut-o eu și soția mea a fost una decisivă şi mi-am redus mult din timpul petrecut cu jocurile online. Ea a spus că se simte vinovată deoarece știa că este ceva ce îmi place, dar i-am spus că o iubesc pe ea și nu am dorit ca ele să fie cauza unei rupturi dintre noi.
Ca urmare am fost de acord să limitez timpul de joc la câteva ore pe săptămână iar ea a recunoscut că jocurile nu sunt un motiv folosit de mine pentru a evita să fim împreună. Oricât de stupid pare, eu cred că a fost o adevărată piatră de hotar pentru căsătoria noastră în ceea ce privește comunicarea și recunoașterea faptului că lucrurile nu stau bine ”. - Jimmy, 36 de ani, Massachusetts
5. Am fost de acord să ne programăm sexul
„Mai exact, am început să îl punem în calendar. Cred că amândoi am fost cu adevărat nesiguri în ceea ce privește acest lucru, deoarece am crezut că acest lucru înseamnă că devenim neatractivi unul față de celălalt și ca urmare a existat o tensiune nerostită din această cauză. Aș acuza-o că nu mă face să mă simt dorit. Ea ar face la fel.
Dar ne-am dat seama că motivul nu a fost pentru că nu am fost atrași unul de altul, ci pentru că nu am avut nici un timp liber. Avem copii, locuri de muncă și vieți care necesită doar planificare. Adăugarea sexului la acea listă de priorități nu a fost o corvoadă. În orice caz, odată ce am analizat aceste concepții greșite, ne-am oferit ceva de așteptat cu nerăbdare și am anticipat febril zilele și săptămânile ulterioare una câte una”. - Aaron, 39 de ani, Pennsylvania
6. Am fost de acord să mergem la terapie
„Eu și soția mea aveam probleme de aproape un an. Chiar lucruri generale. Stresul muncii. Pandemia. Copiii. Totul fierbea până la punctul în care nu credeam că o putem rezolva singuri. Ei bine, am făcut-o.
Eu merg la terapie de când eram la facultate, dar ea nici măcar nu a luat în considerare acest lucru niciodată. Ea provine dintr-o familie în care acest tip de terapie este privit cu indiferenţă, în special de mama ei, care pur și simplu a refuzat chiar să discute ideea de a vedea împreună un terapeut.
Ca urmare, i-am spus că o voi părăsi. Nu a fost o amenințare goală. Am sunat-o pe sora mea și am întrebat-o dacă aș putea rămâne la ea cu copiii până când voi afla ce voi face ulterior. Cred că în acel moment totul a devenit real pentru ea. Nu mi-a venit să cred, dar ea s-a apropiat de mine și mi-a spus: „Bine, cum este terapia?”
Am avut o conversație - probabil cea mai sinceră, conversație deschisă pe care am avut-o vreodată - și ea a fost de acord că, căsătoria noastră este mai importantă decât mândria ei. Așa că a acceptat să încerce, cu condiția ca, dacă nu se simte confortabilă, să nu fie nevoită să revină. Am considerat că este un lucru corect. Din fericire, au trecut aproape șase luni și, în timp ce ea nu iubește terapia, lucrăm împreună pentru a face relația noastră mai sănătoasă. ” -Evan, 32 de ani, Kentucky
7. Am fost de acord să evităm să ne comunicăm problemele serioase pe mesaje text.
„Eu și soția mea avem două stiluri foarte diferite de rezolvare a problemelor. Ei îi place să rezolve lucrurile cât mai curând posibil. Mie îmi place să gândesc și să încerc să obțin toată imaginea de ansamblu înainte de a merge mai departe. Aceasta a devenit o problemă pe măsură ce programele noastre de lucru au devenit tot mai nebunești și a trebuit să ne trimitem mesaje text într-un mod mult mai frecvent pentru a rămâne în legătură.
În cele din urmă, conversațile serioase - despre sex, bani, despre relația noastră - au avut loc în întregime pe mesageria text, care a fost doar o rețetă a unui dezastru. Momentele în care vorbeam față în față erau petrecute doar acuzându-ne reciproc despre ceea ce am scris, despre cum am interpretat mesajele, despre ce am vrut să ne spunem cu adevărat unul altuia și toate aceste prostii.
Întrucât mesajul textul trebuia să existe ca o parte în relația noastră, a trebuit să ne punem de acord asupra unui cuvânt de cod pe care fiecare dintre noi să îl poată folosi atunci când conversația text a devenit prea serioasă sau ne-am îngrijorat că lucrurile nu au fost interpretate greșit. Dacă oricare dintre noi a trimis un „şoricel” (emoticon) în timpul unei conversații text, acesta a fost codul pentru „Te iubesc. Trebuie să vorbim despre asta. Dar acesta nu este momentul, locul sau modalitatea de a face acest lucru.”
Acum, timpul nostru față în față este petrecut mult mai constructiv, chiar dacă avem dezacorduri, iar zilele noastre separate nu sunt petrecute încercând să decodăm mesajele sau ne uităm la ecran și ne așteptăm reciproc să aruncăm mai mult combustibil pe foc . ” -Rick, 38 de ani, Illinois.
8. Am convenit să apelăm la profesioniști pentru a remedia lucrurile în casă
„Am încercat să fim un cuplu care rezolvă toate și nu suntem. Acest lucru devenit un adevărat punct de dispută aproape imediat după ce ne-am cumpărat prima noastră casă. A fost un obiectiv superior iar noi ne-am supraestimat capacitățile.
Soția mea a fost dispusă să-şi recunoască înfrângerea, dar eu am insistat că accept situaţia şi că am să învăț lucruri noi de pe YouTube și că eu eram perfect capabil să remediez tot ce trebuia de remediat.Ulterior ne-am supărat unul pe celălalt.
Am acuzat-o că nu mă susține pentru că nu voia să încerc să repar totul și se irita pentru că reparațiile pe care le-am făcut costau timp, bani și stres. Ca urmare am făcut compromisuri. Mă descurc minunat cu tâmplăria, cu gips-cartonul și cu alte lucruri legate de activitatea de „construcție” sau apropiate de acest gen. Mi-a spus că îi place să mă vadă scufundându-mă într-un astfel de proiecte și rezolvându-le. Așa că mă ocup şi acum de aceste lucruri.
Însă problemele legate de instalaţiile sanitare, de încălzire, aer condiţionat precum și de repararea mașinilor am decis să le lăsăm pe seama profesioniștilor. Asta este în afara atribuţiilor mele. Amândoi am fost de acord că timpul și banii pe care îi vom cheltui în acest sens merită pentru faptul de a nu ne certa săptămâni în şir. Până acum, am reuşit. ” -Hannah, 37 de ani, Georgia
9. Am fost de acord asupra definiției legate de noţiunea de „a trișa”
„Soția mea este o femeie foarte loială, cinstită. De asemenea, este foarte atractivă, inimoasă și dispusă să ajute pe oricine cu aproape orice. Când un coleg de-al ei de sex masculin a trecut printr-o despărțire, el i-a trimis un mesaj cerându-i sfaturi și sprijin. Acest lucru m-a făcut să mă simt inconfortabil.
Ea m-a lăsat să mă uit la mesaje și deși nu era nimic indecent, totuși am simțit că există niște limite emoționale care au fost încălcate. A afirmat că doar încearcă să ajute și am crezut-o, dar am fost foarte rănit și ne-am îndepărtat pentru o vreme. Acest lucru a fost total din vina mea. Cred că am reacționat excesiv. Ea nu este o femeie proastă şi nici îngrămădită, dar mi-am dat seama că, cu adevărat, nu știa să comunice cu un coleg de sex masculin, fapt care m-a supărat.
Ca urmare am dicutat de ce am considerat că este inadecvat modul ei de adresare iar ea a făcut tot posibilul să empatizeze. Nu aș vrea să descurajez o ureche prietenoasă oricui trece printr-o perioadă dificilă și cu siguranță eu vreau ca ea să aibă relații bune cu colegii de muncă. Dar știu, de asemenea, că solicitarea constantă de a privi mesajele ei text m-ar obosi foarte repede. Simt că suntem mai mult de aceeași parte acum în ceea ce privește ceea ce amândoi considerăm că este adecvat în modul a proceda în acestr tipuri de situații chiar dacă vor mai apărea vreodată ”. - Marc, 38 de ani, Ohio
10. Am fost de acord să creăm o listă de sarcini pe termen lung
„Una dintre cele mai mari rupturi din căsnicia noastră a venit într-o perioadă în care încercam să ne renovăm casa. Amândoi ne-am dorit lucruri diferite și am vrut să ne concentrăm pe diferite proiecte. Ea se concentra pe renovarea interiorului casei iar eu am vrut să lucrez la exterior. Ne-am certat tot timpul despre ceea ce consideram fiecare că era mai important.
Mie îmi place să fiu afară, așa că am vrut să-mi dedic timp și bani amenajării exteriorului casei. Ei îi place să aibă oameni în jur și să se distreze, așa că a vrut să modernizeze camera de zi și bucătăria. Ceea ce am convenit în cele din urmă a fost însă că niciunul dintre aceste proiecte nu trebuiau făcute „chiar acum”.
Ne-am dat seama că eliminarea presiunii generate de aceste termene imaginare pe care le-am stabilit era o mare ușurare, așa că am creat un Google Doc - o listă de sarcini / dorințe - care se întindea pe următorii cinci ani sau cam așa ceva. Știind că fiecare dintre noi a respectat și a apreciat ceea ce a vrut celălalt să facă, ne-a ajutat să nu ne mai certăm, iar lista noastră a servit de fapt ca un program foarte util pentru a ne ține de drumul cel bun ”. -Coby, 39 de ani, Ohio
11. Am fost de acord să mergem la mai multe evenimente
„Suntem căsătoriți de aproape zece ani și a existat o perioadă după nașterea primului nostru fiu, în care s-a desfăşurat o adevărată luptă. Când fiul nostru a împlinit șase ani, noi - soția mea și cu mine - nu aveam deloc nicio legătură romantică. Am devenit colegi de cameră, împărțeam treburile, plăteam facturile și, pur și simplu, coexistam împreună.
În ceea ce privește ceea ce ne doream amândoi în acel moment, eram contrar opuşi. Eu am vrut să fiu afară, bucurându-mă de viață, profitând de bunica care s-a oferit pentru a îngriji copilul și obținând o pauză de la activitatea de creștere a copilului. Ea voia să stea, să se odihnească și să se relaxeze. A devenit atât de frustrant încât ne-am simțit foarte supărați unul pe celălalt. Totul a fost înainte de pandemie și am auzit că formația ei preferată cânta la un spectacol în apropiere. Așadar, am surprins-o luând două bilete și am mers la spectacol.
Sincer, era prima dată când ieșeam împreună după aproximativ un an. S-a distrat de minune, și așa am făcut și eu. A început o conversație despre ce ar trebui să facem pentru a ieși mai des împreună. Nu cred că vom fi vreodată complet de acord despre acest lucru, dar ea este mai dispusă să iasă din casă, ceea ce este suficient pentru a mă face să aștept cu nerăbdare acest tip de ocazii speciale. ” -Kevin, 37 de ani, California
https://www.fatherly.com/love-money/the-one-rule-that-made-our-marriage-so-much-better/
Dacă doriţi să luaţi legătura cu specialistul nostru în această categorie de probleme deschideţi https://www.amedianet.ro