Explorări Medicale
MULTIMEDICA
QCT (Computer Tomografia Cantitativă-pt Osteoporoza)
Ai dureri de spate neexplicabile la peste 40 de ani?
Ai observat că ai scăzut în înălţime?
Aproape oricine poate face osteoporoză, dar sunt predispuse la acest lucru mai ales persoanele de sex feminin (aprox.80% dinte pacienții cu osteoporoză sunt femei), mai ales dacă au avut deja menopauza, și chiar și mai mult dacă au avut-o înainte de vârsta de 45 de ani.
Tomografia computerizată cantitativă-QCT
Este o metodă de măsurare a densității minerale osoase folosind scanarea cu raze X cu un computer tomograf a unor regiuni osoase cu o componentă importantă de os trabecular. Initial, a fost scanată coloana vertebrală lombară.
CT cantitativă a fost inventată la Universitatea California din San Francisco în 1970 de profesorii Douglas Boyd și Harry Genant. În 1980, ei au folosit CT cantitativă pentru evaluarea coloanei vertebrale, lansând și noțiunea de "CT cantitativă" (QCT).
QCT măsoară densitatea minerală osoasă raportată la volum. Valorile obținute în urma măsurătorilor sunt exprimate în g/cm3. Această metodă nu depinde de mărimea osului. Măsurarea se face prin compararea valorilor obținute la pacientul examinat cu valori standard pentru sexul și vârsta respective și prin compararea valorilor densității minerale osoase prezente ale pacientului cu valorile obținute la evaluări QCT anterioare ale aceluiași pacient.
La nivelul coloanei vertebrale lombare, QCT măsoară densitatea minerală osoasă doar a osului trabecular din interiorul corpului vertebral. Osul trabecular are o activitate metabolică de 8 ori mai mare decât osul cortical. De aceea, el este afectat mai repede și mai mult de boală comparativ cu osul cortical.
Celelalte metode de măsurare a densității minerale osoase evaluează o mixtură de os trabecular și os cortical. Modificările densității minerale osoase trabeculare la nivelul coloanei vertebrale lombare după menopauză sau după un deficit estrogenic, apar mai repede decât în orice altă regiune a scheletului, inclusiv față de modificările osoase totale (trabeculare și corticale) la nivelul coloanei. Deci QCT evidențiază cel mai devreme pierderea de os în primii ani după menopauză.
Măsurarea densității minerale osoase poate fi făcută cu un CT tomograf standard dar care este înzestrat cu un soft special dedicat QCT. CT tomografele moderne pot calcula nu numai densitatea minerală osoasă a osului trabecular dar și pe cea a osului cortical sau chiar densitatea minerală osoasă globală (trabeculară și corticală).
Timpul de examinare este de 10-15 minute iar doza medie de iradiere a pacientului este de 60 de microSv.
Datele statistice arată că doar 5% dintre evaluările densității minerale osoase sunt făcute cu QCT, cu toate că spitalele din orașele mici dispun mai degrabă de un CT tomograf, folosit de obicei pentru cazurile de traumă, decât de un aparat RMN.
Avantajele QCT:
-
- măsurarea densității minerale osoase prin QCT la nivelul coloanei vertebrale lombare și al șoldului este mai fidelă decât DXA pentru că nu este influențată de modificările degenerative (osteoscleroză, osteofitoză), de calcificări vasculare și de alimente și medicamente ce conțin cantități semnificative de calciu.
-
- QCT este cea mai bună metodă de monitorizare a turnover-ului osos și, în consecință, a eficienței tratamentului. Pierderea medie de os trabecular este de 2,6% pe an la nivelul coloanei, mai mare decât pierderea medie globală de os (trabecular și cortical) care este de 0,8% pe an. De aceea, modificările minime ale densității minerale osoase ce pot fi măsurate de QCT, permit repetarea investigatiei la 2 ani, în timp ce tehnica DXA poate decela modificările minime ale densității doar după 3,5 ani.
-
- abilitatea de a separa osul cortical de osul trabecular
-
- evidențiază densitatea volumetrică în mg/cm3. În cele mai multe cazuri, o modificare de 8-10 mg/cm3 a densității minerale osoase este semnificativă și indică un trend evolutiv. Femeile care se află la 1-3 ani postmenopauză au o pierdere medie de 7 mg/cm3/an, la nivelul corpilor vertebrali lombari.
- QCT are o capacitate mai bună de diagnosticare a fracturilor osteoporotice și a osteoporozei comparativ cu DXA, fapte ce fac ca QCT să devină "standardul de aur" în măsurarea densității minerale osoase.
Indicațiile QCT:
-
- femeile cu vârsta peste 65 ani și bărbații cu vârsta peste 70 de ani asimptomatici
-
- femeile mai tinere de 65 de ani cu factori de risc pentru osteoporoză pe baza anamnezei și a examenului clinic: deficiență estrogenică, antecedente maternale de fractură de șold după vârsta de 50 de ani, greutate redusă (< 57 kg), istoric de amenoree de peste 1 an până la vârsta de 42 de ani.
-
- femeile mai tinere de 65 de ani sau bărbații mai tineri de 70 de ani care au următorii factori de risc:
-
fumători,
-
pierdere de înălțime cu cifoză toracică,
-
fracturi de pumn, șold, coloană sau de humerus proximal ce apar la traumatisme mici,
-
corticoterapie mai mult de 3 luni,
-
tratament cronic cu anticonvulsivante,
-
tratament cronic cu heparină,
-
hiperparatiroidism,
-
sindrom Cushing,
-
hipogonadism sau castrare de necesitate,
-
imobilizare prelungită,
-
insuficiență renală cronică,
-
malabsorbție,
-
malnutriție,
-
deficiență de vitamina D,
-
alcoolism cronic,
-
ciroză,
-
mielom multiplu.
-
-
Societatea Internațională de Densitometrie Clinică (ISCD) consideră QCT a coloanei vertebrale ca fiind foarte valoroasă pentru diagnostic:
-
- atunci când scanează coloana lombară la nivelul L1- L3.
-
- poate fi folosită la femeile în postmenopauză pentru prezicerea fracturilor vertebrale. Dar QCT nu poate prezice fracturile vertebrale la bărbați. De asemeni, QCT nu poate face nici o predicție despre fracturile de șold, nici în cazul bărbaților, nici al femeilor.
-
- poate fi folosită ca mijloc unic de identificare a pacienților care sunt candidați pentru tratamentul farmacologic, atunci când nu pot fi făcute măsurători DXA.
- QCT a coloanei vertebrale lombare poate monitoriza răspunsul densității minerale osoase la tratamentul antiosteoporotic.LINK
Poligrafia
Indiferent dacă ești bărbat sau femeie.
Aveţi episoade de oprire a respiraţiei în timpul somnului – observate în general de persoanele cu care dormiţi?
SFORĂIŢI ÎN SOMN?
În acest caz trebuie să vă faceţi o evaluare a somnului, în special cu respiraţi în somn, pratic UN TEST POLIGRAF !
Sindromul de apnee in somn se manifesta prin oprirea respiratiei pentru cel putin 10 secunde, in mod repetat, si reprezinta o tulburare a somnului.
Apneea în somn este o afecțiune medicală gravă.
Complicațiile pot include:
-
OBOSEALA DIN TIMPUL ZILEI.
-
Trezirile repetate asociate cu apneea în somn fac imposibil somnul normal, reparator, făcând probabil somnolență severă în timpul zilei, oboseală și iritabilitate.
-
S-ar putea să întâmpinați dificultăți de concentrare și să vă aflați că adormiți la serviciu, în timp ce vă uitați la televizor sau chiar când conduceți. Persoanele cu apnee în somn au un risc crescut de accidente de vehicule și de muncă.
-
S-ar putea să vă simțiți, de asemenea, temperat, capricios sau deprimat. Copiii și adolescenții cu apnee în somn pot avea rezultate slabe la școală sau au probleme de comportament.
-
-
HIPERTENSIUNE ARTERIALA SAU PROBLEME CARDIACE.
-
Scăderile bruște ale nivelului de oxigen din sânge care apar în timpul apneei de somn cresc tensiunea arterială și tensionează sistemul cardiovascular. Apneea obstructivă în somn crește riscul de hipertensiune arterială (hipertensiune arterială).
-
Apneea obstructivă de somn poate crește, de asemenea, riscul de atac de cord recurent, accident vascular cerebral și bătăi anormale ale inimii, cum ar fi fibrilația atrială. Dacă aveți o boală de inimă, mai multe episoade de oxigen scăzut din sânge (hipoxie sau hipoxemie) pot duce la moarte subită din cauza bătăilor neregulate ale inimii.
-
-
DIABET ZAHARAT.
-
Apneea în somn crește riscul de a dezvolta rezistență la insulină și diabet de tip 2.
-
-
SINDROMUL METABOLIC
-
Această tulburare, care include hipertensiune arterială, niveluri anormale de colesterol, zahăr din sânge crescut și o circumferință crescută a taliei, este legată de un risc mai mare de boli de inimă.
-
-
PROBLEME LA FOLOSIREA MEDICAMENTELOR SI LA ANESTEZIE
-
Complicații cu medicamente și intervenții chirurgicale. Apneea obstructivă în somn este, de asemenea, o preocupare cu anumite medicamente și anestezie generală. Persoanele cu apnee în somn ar putea avea mai multe șanse de a avea complicații după o intervenție chirurgicală majoră, deoarece sunt predispuse la probleme de respirație, în special atunci când sunt sedate și sunt întinse pe spate.
-
Înainte de a vă opera, spuneți medicului dumneavoastră despre apneea în somn și despre cum este tratată.
-
-
PROBLEME HEPATICE
-
Persoanele cu apnee în somn au mai multe șanse de a avea rezultate anormale la testele funcției hepatice, iar ficatul lor este mai probabil să prezinte semne de cicatrizare (boală hepatică grasă nealcoolică).
-
-
PARTENERI DE VIAŢĂ FĂRĂ SOMN
- Parteneri lipsiți de somn. Sforăitul puternic poate împiedica pe oricine doarme lângă tine să se odihnească bine. Nu este neobișnuit ca un partener să fie nevoit să meargă în altă cameră, sau chiar la alt etaj al casei, pentru a putea dormi.
Spirometria
SPIROMETRIA
-Vei fi rugat să te așezi pe scaun, medicul va poziționa un clește pe nas pentru ca aerul să circule numai pe gură și vei respira printr-un tub, urmând instrucțiunile medicului. Tubul se conectează la un aparat numit spirometru, care va înregistra diferiți parametri. Vei ține buzele strânse în jurul piesei bucale și este recomandat să te asiguri că limba nu obstruează fluxul de aer. La început vei respira normal, ulterior vei fi rugat să efectuezi un inspir maximal forțat, urmat de un expir maximal forțat până vei simți că tot aerul a ieșit din plămâni. Apoi va urma un repaus de 1 minut înainte de efectuarea unei noi măsurători. În total, trebuie efectuate 3 măsurători.
Pentru efectuarea spirometriei în condiții optime, este recomandat:
-
să eviți mesele bogate înaintea efectuării testelor;
-
să nu fumezi cu cel puțin o oră înaintea testării;
-
să nu consumi alcool cu cel puțin 4 ore înainte;
-
să nu efectuezi exerciții fizice intense cu 30 minute anterior spirometriei;
-
să porți haine lejere;
-
în cazul în care urmezi un tratament inhalator, trebuie să întrebi medicul dacă acesta trebuie oprit sau nu.
EKG
Electrocardiograma (ECG sau EKG)
Este o înregistrare a activității electrice a fibrelor musculare ale inimii. Fiecare contracție a miocardului este urmarea unei excitații electrice care provine de la nodulul sinusal și transmis musculaturii inimii. Aceste modificări ale potențialelor electrice ale inimii se pot măsura la suprafața organismului, fiind prezentate printr-o imagine repetată a activității cardiace electrice. Cu ajutorul electrocardiogramei se pot enunța o serie de proprietăți și boli ale inimii.
Electrocardiograma (EKG) este o reprezentare grafică a activității electrice a inimii înregistrată de electrozi de suprafață.
Cum se desfăşoară un examen EKG
Odată intrat în cabinetul medical, vei fi rugat să îţi îndepărtezi hainele ce îţi acoperă pieptul, gleznele și încheieturile mâinilor. În dreptul zonelor descoperite, vor fi plasați electrozi medicali. Cu ajutorul acestora se va înregistra ritmul cardiac și activitatea electrică a inimii. Electrozii sunt ulterior conectați la aparatul ECG, iar dumneavoastră va trebui să respiraţi normal și să staţi nemișcat, fără să vorbiţi, timp de câteva secunde.
Pe durata procedurii vei sta întins, relaxat, fără a te mișca, respirând normal, cât timp dispozitivul face măsurătorile. EKG este, de obicei, realizată în mod continuu și ți se poate cere să îți menții respirația pentru perioade scurte de timp în momentul procedurii. Dispozitivul va prelua activitatea electrică și va produce apoi un grafic ce reprezintă activitatea inimii tale.
Durata examinării 15 minute
Audiometria
Audiometria
În timpul testării veți auzi pe rând, la fiecare ureche în parte, sunete diferite ca intensitate și tonalitate, iar de fiecare data când le auziți, trebuie să semnalizați. Rezultatul va arăta nivelul auzului dumneavoastră.
Pierderea auzului vine odată cu vârsta, dar poate afecta pe oricine. Potrivit unui studiu din American Family Physician , cel puțin 25% dintre persoanele de peste 50 de ani suferă de pierderea auzului, iar 50% dintre persoanele de peste 80 de ani o suferă. O modalitate de a testa pierderea auzului este prin utilizarea audiometriei.
Un examen de audiometrie testează cât de bine vă funcționează auzul. Testează atât intensitatea, cât și tonul sunetelor, problemele de echilibru și alte probleme legate de funcția urechii interne. Un medic specializat în diagnosticarea și tratarea pierderii auzului, numit audiolog, administrează testul.
Unitatea de măsură pentru intensitatea sunetului este decibelul (dB). O ureche umană sănătoasă poate auzi sunete liniștite, cum ar fi șoaptele. Acestea sunt aproximativ 20 dB. Un sunet puternic, cum ar fi un motor cu reacție, este între 140 și 180 dB.
Tonul unui sunet este măsurat în cicluri pe secundă. Unitatea de măsură pentru ton este Hertz (Hz). Tonurile joase de bas măsoară în jur de 50 Hz. Oamenii pot auzi tonuri între 20-20.000 Hz. Vorbirea umană se încadrează în general în intervalul 500-3.000 Hz.
Holter Tensiune Arterială
Ce este monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale 24 de ore?
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de douăzeci și patru de ore este o modalitate de măsurare și gestionare a tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială) şi permite înregistrarea tensiunii arteriale (TA) pe o perioadă de 24 de ore, indiferent dacă sunteți treaz sau adormit.
Monitorizarea ambulatorie a TA produce multe citiri pe o perioadă continuă. În cele mai multe cazuri, citirile sunt luate la fiecare 20 până la 30 de minute în timpul zilei și la fiecare oră noaptea. Ritmul cardiac poate fi măsurat în același timp. Aceste citiri multiple sunt mediate pe o perioadă de 24 de ore. Sunt calculate modificări ale TA și ale ritmului cardiac, modelul de distribuție a TA și alte statistici.
De ce se utilizează monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale 24 de ore?
Monitorizarea ambulatorie a TA oferă informații suplimentare despre modul în care modificările TA se pot corela cu activitățile zilnice și cu modelele de somn. Ghidurile pentru managementul tensiunii arteriale de la Asociația Americană a Inimii și Colegiul American de Cardiologie recomandă acum insistent confirmarea diagnosticului de hipertensiune arterială cu monitorizarea ambulatorie a TA.
Pentru majoritatea oamenilor, TA sistolica scade cu aproximativ 10% pana la 20% in timpul somnului. Cu toate acestea, pentru unii oameni, tensiunea arterială ar putea să nu scadă în timpul somnului. Poate chiar să se ridice.
Monitorizarea ambulatorie a TA poate detecta modificări anormale ale TA care ar putea trece neobservate atunci când este măsurată doar în cabinetul medicului. Este o modalitate utilă de a detecta hipertensiunea de blană albă, hipertensiunea mascata și hipertensiunea susținută.
-
Hipertensiunea de halatul alb :
-
Unii oameni care nu iau medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale (medicamente antihipertensive) au valori crescute atunci când TA este luată într-un cadru medical. Aceasta este cunoscută sub numele de „hipertensiune de halat alb”.
-
Hipertensiunea de halat alb poate duce la clasificarea greșită a pacienților a căror TA este de fapt normală. Hipertensiunea de halat alb a fost observată la 10% până la 30% dintre pacienții cu valori crescute ale TA.
-
Orientările actuale nu recomandă tratament atunci când monitorizarea ambulatorie arată citiri în intervalul normal în afara cabinetului medicului. Cu toate acestea, cercetările în desfășurare sugerează că această afecțiune poate indica în continuare o problemă de tensiune arterială, așa că dvs. și furnizorul dvs. ar trebui să urmăriți ea.
-
-
Hipertensiune arterială mascată : această afecțiune apare atunci când valoarea TA este normală la cabinetul medicului, dar crescută când ești acasă. Poate apărea la până la 20% dintre persoanele netratate. Această afecțiune are un risc similar cu hipertensiunea susținută și trebuie tratată cu medicamente antihipertensive
-
Hipertensiune arterială susținută : se referă la valorile TA care sunt crescute indiferent dacă vă aflați în cabinetul medicului sau acasă. Această afecțiune a fost legată de o probabilitate crescută de afectare a inimii și a rinichilor.
Există și alte utilizări pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale 24 de ore?
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este din ce în ce mai utilizată pentru a determina cât de bine pot controla TA crescută unele medicamente antihipertensive. În unele cazuri, medicamentele antihipertensive nu controlează eficient TA pe parcursul întregii zile și nopții. Este posibil ca un medic să fie nevoie să ajusteze doza prescrisă sau timpul în care este administrat medicamentul, în funcție de tiparele TA ale pacientului. În alte cazuri, poate fi necesar mai mult de un medicament pentru a stabiliza TA.
Monitorizarea ambulatorie a TA poate ajuta, de asemenea, la prezicerea probabilității de boli cardiovasculare (vasele de sânge din inimă) și cerebrovasculare (vasele de sânge din creier) legate de hipertensiune arterială și leziuni ale organelor.
Monitorizarea ambulatorie a TA poate fi potrivită și în alte situații, cum ar fi:
-
Femeile însărcinate cu hipertensiune arterială.
-
Persoanele cu hipertensiune arterială „la limită”.
-
Dificultate de a controla TA cu medicamente.
-
BP se modifică datorită altor medicamente.
-
Modificări ale medicamentelor eliberate pe bază de rețetă care pot afecta TA.
-
Episoade de leșin sau hipotensiune arterială (TA scăzută).